inchide ochii caci m-ai gasit

Cred ca sunt indragostita de ideea de iubire.Cred in asta prea tare uneori si inconstient o caut neincetat.Atunci cand incerc sa o fac constient nu stiu decat sa incerc din rasputeri sa o evit.De fapt..nici nu cred ca o evit...doar o aman.Da,asta e cuvantul..asta fac...aman!O aman pt a avea timp sa cresc,sa ma indragostesc,sa cred ca iubesc,sa sufar,sa fiu distrusa,mintita si inselata,sa mint si sa ranesc,sa am timp sa ma plictisesc,sa fiu geloasa,sa gresesc si sa invat....sa invat sa renunt la mine,sa invat sa ma daruiesc cu totul,sa ofer,sa astept,sa nu pun conditii,sa inteleg,sa ascult,sa fiu sincera,sa nu resping,sa nu am ambitii prostesti,sa imi stapanesc orgoliul ....sa invat sa sarut cu ochii inchisi.Vreau sa consum toate chestiile superficiale ca sa nu am dupa ce tanji cand el ma va gasi.Pentru ca atunci cand el va veni....vom fi suficient de distrusi,plictisiti,invinsi,mandri,obositi de fuga,renuntare,indiferenta...si tot ce ne-ar mai fi fost ramas ar fi credinta, hotararea si puterea de a lupta si a cauta fara frica iubirea.Si atunci vom fi doar noi si atat....ne vom trai povestea de iubire despre care am scris amandoi atat si am visat la ea in timp ce sarutam buze gresite si brate stangi ne imbratisau.Cand vom fi doar noi,nu vom fi pamanteni pt ca iubirea noastra e divina...si suprema...si nebuna...pt ca picioarele noastre nu vor atinge pamantul..pt ca vom fi invincibili...pt ca nu vom simti vantul,frigul,durere,neputinta...pt ca traim o poveste si asta ne face personaje.Vom cobora uneori cu picioarele pe pamant...si atunci vom fi uneori invinsi dar vom sti sa sarbatorim...vom fi oameni pt ca putem simti...simtim ploaia si ninsoarea..si razele unui soare din februarie la fel de pamantean ca noi....dar iubirea noastra va ramane divina chiar daca in acele clipe vom fi pamanteni pt ca o vom pastra asa,o vom proteja de profan inchizand ochii cand ne sarutam.