Sunt doar un copil rasfatat.
Primesc mereu tot ce imi doresc de la ceilalti....si trebuie sa iasa totul asa cum imi place si cum vreau eu...si stiu cand trebuie sa ma opresc dar nu stiu sa o fac.Si chiar daca nu ma pun in fund si tip si dau din picioare cand cineva nu-mi indeplineste dorinta mea cea mare...am metodele mele ce nu exclud uneori chiar si tipatul.Poate ca stiu sa manipulez...poate sunt greu de refuzat...poate mai stiu sa si ofer... nu stiu ce e dar cert e ca mereu ajung sa fiu o rasfatata nevinovata... uneori dulce ..alteori enervanta la patrat.Si stiu...dar nu stiu sa ma opresc.Si in final mai afisez si un ranjet de om satisfacut ceea ce ma califica cred pt puterea a treia.
Ceea ce nu am inteles niciodata a fost de ce ma rasfata atat de mult Dumnezeu.
A fost bicicleta...lucrarile la fizica ce imi stricau media si care au disparut brusc...leaganul pt papusa..premiul intai...diagnosticul ce s-a dovedit o farsa... sunt doar cateva din momentele ce m-au uimit si m-au facut sa ma simt...rasfatata de Dumnezeu.He he....chiar acum e la radio piesa pe care voiam mult sa o ascult si ma gandeam la ea acum 5 secunde.Rasfat!Clar!Apoi au fost toate acele coincidente care ma uimeau de-a dreptul si ma faceau sa spun: "Frate..trebuie sa fiu tare norocoasa!" Si trebuie sa precizez ca nu sunt efecte ale faptelor mele(poate doar premiul 1..dar am ramas uimita:)Am un locus of control intern doar ca sunt lucruri ce trebuie atribuite unor cauze externe!
Si stiu ca totul are un scop,tot ce se petrece are o semnificatie si daca nu o intelegem acum trebuie doar sa mai asteptam putin.In ultimul timp nu am inteles de ce se intampla anumite lucruri..uneori aveam rabdare sa astept pt a intelege...alteori nu...si voiam totul acum...si nu asa.Nu ma interesa sa inteleg semnificatia ... voiam doar ce credeam eu ca vreau.Si nu ma mai simteam rasfatata.
Am inteles mai tarziu..unele lucruri abia acum le inteleg....si pt altele trebuie sa mai astept....un lucru stiu sigur:ca totul a iesit muuuult mai bine decat voiam eu in acele momente..si in final a iesit cum vreau eu...pt ca asta vreau:)Si am inteles de fapt ca nu sunt rasfatata...nici norocoasa....sunt iubita.
Pentru ca El e Tatal meu si Tatal meu ma iubeste si pentru ca sunt fiica Lui,El vrea pentru mine tot ce e mai bun.Nu ma rasfata,nu vrea un copil rasfatat;doar ma iubeste.
Neconditionat.....
Si simt dragostea Lui in tot ce ma inconjoara...o simt in muzica si in apus....in numarul mare de cadouri pe care trebuie sa il fac celor dragi..in fiecare autobuz pierdut..in orice examen...in fiecare moment cand soramea e cicalitoare...in bradul de Craciun...in adunarile mari de familie...in ochii piticilor mei...si simt iubirea Lui mai presus de orice in iubirea pe care mi-o poarta mama,tata si tiganul meu.
e chil-ibru ?
Incerc doar sa imi regasesc echilibrul.E de multe ori sus partea mea de balansoar...de putine ori jos.Sfideaza logica.Tot ce urca nu trebuie neaparat sa coboare...cel putin nu de fiecare data.
Dar mie imi place sa ating pamantul cu picioarele,si atunci cand o fac imi place sa le tin intinse.Si imi place sa-l privesc pe cel din partea cealalta in ochi...la acelasi nivel +/- 10cm.Si imi place ca si celalalt sa atinga pamantul.
Asa ca am nevoie doar sa fie impartasita dorinta,am nevoie de repere,compensatii,am nevoie de stabilitate.Numai de timp si adidasi nu am nevoie.Si poate ar trebui sa mai rasfoiesc o data manualul de logica sau de fizica.
Si mai am nevoie de un bidon cu a!..(pa).Dar nu chiar acum...acum mai stau putin.
Dar mie imi place sa ating pamantul cu picioarele,si atunci cand o fac imi place sa le tin intinse.Si imi place sa-l privesc pe cel din partea cealalta in ochi...la acelasi nivel +/- 10cm.Si imi place ca si celalalt sa atinga pamantul.
Asa ca am nevoie doar sa fie impartasita dorinta,am nevoie de repere,compensatii,am nevoie de stabilitate.Numai de timp si adidasi nu am nevoie.Si poate ar trebui sa mai rasfoiesc o data manualul de logica sau de fizica.
Si mai am nevoie de un bidon cu a!..(pa).Dar nu chiar acum...acum mai stau putin.
repetitii
Uitam....
Ne grabim sa ne trezim,sa mancam,sa mergem in vacanta,sa ne intoarcem in patul nostru,sa fim pe plac de unde si prima impresie,sa inceapa filmul...sa vedem finalul,sa ne luam pantofii negri cu toc,iar apoi tenesii colorati,sa crestem,sa traim...
Ne grabim prea tare pt a vedea cand colegul plange...cand sotia si-a dat cu putin gloss desi sta in pat in pijamale...ca ieri in locul asta a fost un copac...ca femeia de serviciu are o verigheta pe deget....ca omul asta e in fiecare dimineata in autobuz cu tine si lucreaza la 3 strazi distanta...
Sau poate nu ne pasa....
Ne plangem in fiecare zi de orice piedica intampinata si o transformam intr-o problema existentiala...ne simtim nedreptatiti si asteptam ca lumea sa se opreasca putin in loc,sa ne priveasca si sa ne spuna ca nu meritam ce ni s-a intamplat...ca nu e corect..sa planga putin pt noi,sa ne incurajeze si poate sa ne ia putin din durere.
Si in toata graba asta,indiferenta pt alte suflete compensata de preocupare excesiva asupra propriului suflet....uitam....uitam ca exista lucruri mult mai importante ce au nevoie de atentia noastra...uitam de persoanele care tin la noi...uitam momentele frumoase..uitam ceea ce avem...uitam sa fim recunoscatori si sa multumim.
Si ne amintim.Ne amintim atunci cand suntem la un pas de a pierde.Si atunci incetinim...ne pasa...problemele noastre devin brusc mici sau inexistente....si ne rugam...ne rugam sa mai putem fi recunoscatori si sa mai putem multumi.Iar daca rugile ne sunt ascultate...multumim...ne amintim...si ne pasa...si traim.Dar iar pierdem autobuzul...si iar alergam fara a observa copacul din statie ce maine nu va mai fi aici...iar faptul ca am pierdut autobuzul ne face cele mai ghinioniste persoane...si graba asta ne oboseste atat de mult incat seara adormim inainte sa apucam sa ne facem rugaciunea si sa spunem multumesc.O sa mai incetinim insa pentru ca o sa mai avem atatea de pierdut si vom fi doar la un pas...suficient pt o noua rugaciune.Iar daca rugile nu ne sunt ascultate...nu numai ca blestemam si ne plangem de mila alaturi de lumea intreaga ce trebuie sa planga cu noi....dar uitam..uitam sa multumim ca sunt atatea altele pt care sa multumim.O sa ne amintim si de ele cand vom fi la un pas....si o sa o facem daca pasul se va transforma in pasi.
Da...nu ne pasa..ne grabim..si ne plangem....si uitam...uitam ca pentru ca sa nu mai uitam avem nevoie doar de repetitii...
Da...acum pasul meu s-a marit...si s-a transformat in pasi...si incep sa fac primii pasi asa cum m-ai invatat tu mama....doar ca de data asta inapoi.De la un pas....la cateva sute distanta.Si repet mama,repet pt ca sa nu uit...Si multumesc mama,multumesc...iti multumesc tie si ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a ascultat ruga pe care nici n-am avut timp sa o rostesc.
Si hai sa pasim impreuna mama,asa cum m-ai invatat,paseste si tu mama pt ca sa se transforme sutele in mii.Repeta-ti pasul mama...mai e un pic pana la mie.Si eu voi face la fel...
Si acum eu dau play...pt ca sa pot da iar repeat....la fel sa faci si tu mama...da-i play si apoi tu sa faci repetitii pt bunica...si sa faci pasi multi inapoi alaturi de ea mama...asa cum ea te-a invatat si tu m-ai invatat...doar ca invers...
Ne grabim sa ne trezim,sa mancam,sa mergem in vacanta,sa ne intoarcem in patul nostru,sa fim pe plac de unde si prima impresie,sa inceapa filmul...sa vedem finalul,sa ne luam pantofii negri cu toc,iar apoi tenesii colorati,sa crestem,sa traim...
Ne grabim prea tare pt a vedea cand colegul plange...cand sotia si-a dat cu putin gloss desi sta in pat in pijamale...ca ieri in locul asta a fost un copac...ca femeia de serviciu are o verigheta pe deget....ca omul asta e in fiecare dimineata in autobuz cu tine si lucreaza la 3 strazi distanta...
Sau poate nu ne pasa....
Ne plangem in fiecare zi de orice piedica intampinata si o transformam intr-o problema existentiala...ne simtim nedreptatiti si asteptam ca lumea sa se opreasca putin in loc,sa ne priveasca si sa ne spuna ca nu meritam ce ni s-a intamplat...ca nu e corect..sa planga putin pt noi,sa ne incurajeze si poate sa ne ia putin din durere.
Si in toata graba asta,indiferenta pt alte suflete compensata de preocupare excesiva asupra propriului suflet....uitam....uitam ca exista lucruri mult mai importante ce au nevoie de atentia noastra...uitam de persoanele care tin la noi...uitam momentele frumoase..uitam ceea ce avem...uitam sa fim recunoscatori si sa multumim.
Si ne amintim.Ne amintim atunci cand suntem la un pas de a pierde.Si atunci incetinim...ne pasa...problemele noastre devin brusc mici sau inexistente....si ne rugam...ne rugam sa mai putem fi recunoscatori si sa mai putem multumi.Iar daca rugile ne sunt ascultate...multumim...ne amintim...si ne pasa...si traim.Dar iar pierdem autobuzul...si iar alergam fara a observa copacul din statie ce maine nu va mai fi aici...iar faptul ca am pierdut autobuzul ne face cele mai ghinioniste persoane...si graba asta ne oboseste atat de mult incat seara adormim inainte sa apucam sa ne facem rugaciunea si sa spunem multumesc.O sa mai incetinim insa pentru ca o sa mai avem atatea de pierdut si vom fi doar la un pas...suficient pt o noua rugaciune.Iar daca rugile nu ne sunt ascultate...nu numai ca blestemam si ne plangem de mila alaturi de lumea intreaga ce trebuie sa planga cu noi....dar uitam..uitam sa multumim ca sunt atatea altele pt care sa multumim.O sa ne amintim si de ele cand vom fi la un pas....si o sa o facem daca pasul se va transforma in pasi.
Da...nu ne pasa..ne grabim..si ne plangem....si uitam...uitam ca pentru ca sa nu mai uitam avem nevoie doar de repetitii...
Da...acum pasul meu s-a marit...si s-a transformat in pasi...si incep sa fac primii pasi asa cum m-ai invatat tu mama....doar ca de data asta inapoi.De la un pas....la cateva sute distanta.Si repet mama,repet pt ca sa nu uit...Si multumesc mama,multumesc...iti multumesc tie si ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a ascultat ruga pe care nici n-am avut timp sa o rostesc.
Si hai sa pasim impreuna mama,asa cum m-ai invatat,paseste si tu mama pt ca sa se transforme sutele in mii.Repeta-ti pasul mama...mai e un pic pana la mie.Si eu voi face la fel...
Si acum eu dau play...pt ca sa pot da iar repeat....la fel sa faci si tu mama...da-i play si apoi tu sa faci repetitii pt bunica...si sa faci pasi multi inapoi alaturi de ea mama...asa cum ea te-a invatat si tu m-ai invatat...doar ca invers...
e iulie...februarie...si noiembrie..simplu
e mai simplu sa intorci spatele,sa refuzi,sa te faci ca nu vezi,sa traiesti impacat cu asta....decat sa spui da
e mai simplu sa cauti explicatii in orice mica greseala vreodata savarsita...sa le oferi....argumentezi...sustii...si sa te convingi ca si tu le crezi decat sa spui "am fost eu si imi pare rau"
e mai simplu sa astepti fara speranta decat sa pasesti increzator
e mai simplu sa spui "mars" decat sa-l mangai
e mai simplu sa ii spui defectele decat calitatile
e mai simplu sa mananci o ciocolata decat jumate
e mai simplu sa-l dai dracu' in gand decat sa-i spui cu ce te supara
e mai simplu sa te plangi ca e greu decat sa-l faci un pic mai usor
e mai simplu sa primesti decat sa oferi
e mai simplu sa tai decat sa cosi
e mai simplu sa prepari supa la plic decat supa de casa
e mai simplu sa copiezi decat sa inveti
e mai simplu sa iei decat sa ceri
e mai simplu sa auzi "te iubesc" decat sa spui
e mai simplu sa spargi bibeloul decat sa-i lipesti bucatile separate
e mai simplu sa stai jos decat sa dai locul
e mai simplu sa te razbuni decat sa ierti
e mai simplu sa renunti decat sa o iei de la capat
e mai simplu sa scrii decat sa spui
e mai simplu sa fie simplu...dar...chiar e simplu?sa nu ne intrebam daca e corect sau gresit..frumos sau urat...pacat sau fapta buna...moral sau nu...ci doar atat: e mai simplu??fara motive..intentii...fara maturitate si fara sa fim confuzi...fara trecut cu semnificatii sau viitor altfel...fara sa reflectam..fara sa mintim...
doar da sau nu....si poate alta luna
e mai simplu?
e mai simplu sa cauti explicatii in orice mica greseala vreodata savarsita...sa le oferi....argumentezi...sustii...si sa te convingi ca si tu le crezi decat sa spui "am fost eu si imi pare rau"
e mai simplu sa astepti fara speranta decat sa pasesti increzator
e mai simplu sa spui "mars" decat sa-l mangai
e mai simplu sa ii spui defectele decat calitatile
e mai simplu sa mananci o ciocolata decat jumate
e mai simplu sa-l dai dracu' in gand decat sa-i spui cu ce te supara
e mai simplu sa te plangi ca e greu decat sa-l faci un pic mai usor
e mai simplu sa primesti decat sa oferi
e mai simplu sa tai decat sa cosi
e mai simplu sa prepari supa la plic decat supa de casa
e mai simplu sa copiezi decat sa inveti
e mai simplu sa iei decat sa ceri
e mai simplu sa auzi "te iubesc" decat sa spui
e mai simplu sa spargi bibeloul decat sa-i lipesti bucatile separate
e mai simplu sa stai jos decat sa dai locul
e mai simplu sa te razbuni decat sa ierti
e mai simplu sa renunti decat sa o iei de la capat
e mai simplu sa scrii decat sa spui
e mai simplu sa fie simplu...dar...chiar e simplu?sa nu ne intrebam daca e corect sau gresit..frumos sau urat...pacat sau fapta buna...moral sau nu...ci doar atat: e mai simplu??fara motive..intentii...fara maturitate si fara sa fim confuzi...fara trecut cu semnificatii sau viitor altfel...fara sa reflectam..fara sa mintim...
doar da sau nu....si poate alta luna
e mai simplu?
Multumesc
Si m-am simtit din nou iubita...si i-am simtit langa mine.Unii erau acasa...altii in Bucuresti...si altii in Italia.Dar m-au simtit.Si mi-au amintit ca am prieteni si sunt langa mine fara ca eu sa le-o cer sau sa simta ca am nevoie sa fie langa mine putin mai mult decat de obicei.Si asta pentru ca ei sunt mereu aici si au grija de mine indiferent de distanta calculata in kilometri sau zile.Si azi poate era singura zi in care nu as fi vrut sa vorbesc de prieteni...azi n-as fi vrut sa fiu mandra de ei...dar nu pot...pt ca sunt..si desi nu vad asta...TREBUIE sa le spun MULTUMESC.Si le transmit tuturor multumirea mea...si celor care mai dezamagesc.Poate m-au dezamagit o data...dar mi-au fost prieteni de mii de ori.Si poate si eu i-am dezamagit.Dar si pentru asta sunt prietenii...Si nu ne-am dezamagi daca nu am fi prieteni.Asa ca MULTUMESC si mai e un pic si ne vedem!
ne e bine
Mi-e bine fara tine.Mi-am zis-o de atatea ori…uneori o credeam..alteori simteam….de multe ori stiam ca ma mint.Si mereu ajungeam sa imi fie rau fara tine.Doamne cum asteptam orice din partea ta…ma bucuram si daca doar imi cereai ceva…pt ca erai tu.
Si nu imi placea de mine asa…nu ma simteam ok…dar ma acceptam atunci cand imi inchipuiam sfarsitul povestii noastre. Te acopeream cu una din esarfele mele colorate si imi placea….dar tot eu te descopeream.Uneori cand sufeream mi se parea ca sunt singura care trece prin asta…si daca imi acceptam suferinta doar pt ca am cunoscut iubirea,ce-i drept, pt putin….o regretam apoi si imi doream dragostea sa nu ma fi gasit.Oboseam doar…dar de fiecare data gaseam nu stiu de unde puterea sa mai lupt.Si te visam…si uneori te si simteam….te intelegeam si te doream.Apoi iar oboseam.Credeam ca e normal ca iubirea sa fie complicata.Dar toate lucrurile in viata mea aleg sa le complic…nu si iubirea,nu o voi face cu ea. Asa ca nu esti tu…..e complicat cu tine.Si tu pierdeai tot ce imi luai sau de buna voie iti dadeam. A fost bratara…bandana mea….si eu. Si stii ce?Cred ca m-am indragostit.A!Si ieri m-a sarutat un baiat….si a fost bine.Si l-am sarutat si eu…l-am sarutat pe el pt ca de data asta o clipa nu mi-a fugit gandul la tine.Si cred ca o sa il sarut din nou…pt ca imi place. Si ti-am spus de cel de care cred ca m-am indragostit?
Incerc in continuare sa lipesc bucatile de cioburi….aproape am terminat.Stii ce bine arata?Nu iti dai seama ca s-a spart….o sa iti arat.
Si cred in continuare in dragostea suprema….si o sa lupt pt asta mereu…doar ca nu cred ca esti tu.Pt ca acum mi-e bine fara tine.Mai trebuie sa te vad…sa stiu ca nu ma mint…dar simt ca nu ma mint.Mai trebuie sa te vad…mai trebuie sa vorbim.Pentru ca mi-e bine si cu tine.Doar ca cu tine altfel. Stiu ca m-ai vrea alaturi…stiu ca ai vrea sa o vrei…stiu ca o stii si tu…Dar suntem complicati.Si iubirea e simpla copile.Si cred ca si tie ti-e bine fara mine.Trebuie doar sa ne vedem.Nu ma mai privi cu ochi mari atunci cand ne vedem…nu te mai apropia de mine insetat….nu-mi mai saruta coltul gurii…pentru ca nu stii ce vrei…nu stii ce vreau…si pt ca ne e bine asa…sau fa-le…pt ca sa vedem ca ne e bine fara noi.
Si nu imi placea de mine asa…nu ma simteam ok…dar ma acceptam atunci cand imi inchipuiam sfarsitul povestii noastre. Te acopeream cu una din esarfele mele colorate si imi placea….dar tot eu te descopeream.Uneori cand sufeream mi se parea ca sunt singura care trece prin asta…si daca imi acceptam suferinta doar pt ca am cunoscut iubirea,ce-i drept, pt putin….o regretam apoi si imi doream dragostea sa nu ma fi gasit.Oboseam doar…dar de fiecare data gaseam nu stiu de unde puterea sa mai lupt.Si te visam…si uneori te si simteam….te intelegeam si te doream.Apoi iar oboseam.Credeam ca e normal ca iubirea sa fie complicata.Dar toate lucrurile in viata mea aleg sa le complic…nu si iubirea,nu o voi face cu ea. Asa ca nu esti tu…..e complicat cu tine.Si tu pierdeai tot ce imi luai sau de buna voie iti dadeam. A fost bratara…bandana mea….si eu. Si stii ce?Cred ca m-am indragostit.A!Si ieri m-a sarutat un baiat….si a fost bine.Si l-am sarutat si eu…l-am sarutat pe el pt ca de data asta o clipa nu mi-a fugit gandul la tine.Si cred ca o sa il sarut din nou…pt ca imi place. Si ti-am spus de cel de care cred ca m-am indragostit?
Incerc in continuare sa lipesc bucatile de cioburi….aproape am terminat.Stii ce bine arata?Nu iti dai seama ca s-a spart….o sa iti arat.
Si cred in continuare in dragostea suprema….si o sa lupt pt asta mereu…doar ca nu cred ca esti tu.Pt ca acum mi-e bine fara tine.Mai trebuie sa te vad…sa stiu ca nu ma mint…dar simt ca nu ma mint.Mai trebuie sa te vad…mai trebuie sa vorbim.Pentru ca mi-e bine si cu tine.Doar ca cu tine altfel. Stiu ca m-ai vrea alaturi…stiu ca ai vrea sa o vrei…stiu ca o stii si tu…Dar suntem complicati.Si iubirea e simpla copile.Si cred ca si tie ti-e bine fara mine.Trebuie doar sa ne vedem.Nu ma mai privi cu ochi mari atunci cand ne vedem…nu te mai apropia de mine insetat….nu-mi mai saruta coltul gurii…pentru ca nu stii ce vrei…nu stii ce vreau…si pt ca ne e bine asa…sau fa-le…pt ca sa vedem ca ne e bine fara noi.
daca judeci oamenii nu mai ai timp sa ii iubesti
M-am intors aici...pt ca doare.Si asta stiu eu sa fac atunci cand doare.Si nici nu stiu de ce doare.Nu-mi cere un motiv anume....desi pot sa-ti dau...dar nici eu n-o sa-ti cer motive....pt ca nu poti sa-mi dai.
Te ignor dar te caut neincetat.Nu stiu de ce...de ce te ignor...de ce te caut.Stiam ca tu o sa ma cauti.Stiam si cum.Exact cum ai si facut-o.Si am ras.E copilaresc gestul tau...si uneori lucrurile copilaresti nu-mi plac....nu atunci cand e serios.Dar stiam ca o vei face si ma bucur ca ai facut-o....nu pt a-mi mangaia orgoliul...de mult nu mai are nevoie de mangaieri....dar imi datorai asta.Pt mine nu e prima oara...si asta ma face sa vad copilul din tine care abia cunoaste lumea...si asta ma face sa ma simt mai matura...si poate mai rea.As fi putut sa te caut eu... pt ca merita...dar nu am vrut.Daca am fi fost baieti ar fi fost simplu...un pumn dat cu toata forta mi-ar consuma din furia pe careo simt.Dar sunt fata....asa ca te ignor.Stiu ca asta nu ma face un om bun..si poate nici nu sunt.Dar am nevoie sa te ignor pt ca ma tem ca daca nu o fac, pumnul mi te va lovi...doar ca nu fizic.Te mai ignor o clipa,te-am ignorat destul...furia aproape trece si o sa fie totul cum era.Si aveam multe sa-ti povestesc...inca mai am cate ceva...
Poate nu meriti tu toata furia....dar ti-ai ales gresit momentul.Nu ma judeca pentru vorbele astea...stiu ca sunt incarcate cu venin si pe alocuri pe nedrept...nu ma judeca pt ca nici eu nu te judec.Si stii de ce?Da...stii prea bine...doar de la tine o stiu:ca sa am timp sa te mai iubesc.
P.S.: Mi-am primit rasplata:am vazut-o pe Sevdan.Imi pare rau ca n-ai fost acolo...
Te ignor dar te caut neincetat.Nu stiu de ce...de ce te ignor...de ce te caut.Stiam ca tu o sa ma cauti.Stiam si cum.Exact cum ai si facut-o.Si am ras.E copilaresc gestul tau...si uneori lucrurile copilaresti nu-mi plac....nu atunci cand e serios.Dar stiam ca o vei face si ma bucur ca ai facut-o....nu pt a-mi mangaia orgoliul...de mult nu mai are nevoie de mangaieri....dar imi datorai asta.Pt mine nu e prima oara...si asta ma face sa vad copilul din tine care abia cunoaste lumea...si asta ma face sa ma simt mai matura...si poate mai rea.As fi putut sa te caut eu... pt ca merita...dar nu am vrut.Daca am fi fost baieti ar fi fost simplu...un pumn dat cu toata forta mi-ar consuma din furia pe careo simt.Dar sunt fata....asa ca te ignor.Stiu ca asta nu ma face un om bun..si poate nici nu sunt.Dar am nevoie sa te ignor pt ca ma tem ca daca nu o fac, pumnul mi te va lovi...doar ca nu fizic.Te mai ignor o clipa,te-am ignorat destul...furia aproape trece si o sa fie totul cum era.Si aveam multe sa-ti povestesc...inca mai am cate ceva...
Poate nu meriti tu toata furia....dar ti-ai ales gresit momentul.Nu ma judeca pentru vorbele astea...stiu ca sunt incarcate cu venin si pe alocuri pe nedrept...nu ma judeca pt ca nici eu nu te judec.Si stii de ce?Da...stii prea bine...doar de la tine o stiu:ca sa am timp sa te mai iubesc.
P.S.: Mi-am primit rasplata:am vazut-o pe Sevdan.Imi pare rau ca n-ai fost acolo...
Fl meu
.JPG)
-Dar e acolo....poti oricand sa mergi sa il vizitezi.
-Dar nu mai e al meu.
-O sa il mai iei cateva zile la tine.
-Dar nu mai e al meu.
-El te iubeste si asta nimeni nu o va schimba.Ce aveti voi e unic si special.
-Dar nu mai e al meu.
-Va fi mereu al tau.
-Dar eu nu voi mai fi a lui.
Mi-e frica Florin....mi-e frica....stiu ca mai e putin...deja simt ca nu te mai am cu totul...simt ca nu mai esti al meu.Si inteleg cuvintele tale acum...inteleg ce inseamna "dar e al tau"..inteleg pt ca acum nu stiu daca tu mai esti al meu.
alerg....
Alerg....alerg dintotdeauna.Nu stiu sa ma opresc...nu stiu sa stau.Alerg chiar daca nu vad linia de sosire...stiu ca ea va fi acolo la un moment dat.Nu ma grabesc sa o ating...doar alerg...Nu concurez cu nimeni...nu-mi place competitia...vreau doar sa trec linia de sosire.Mai devreme sau mai tarziu o voi trece,stiu asta asa ca alerg in continuare.Mai cad,dar ma ridic singura pt ca asa imi place..Vantul imi sufla juliturile si doare doar putin.Aud oamenii din tribune cum imi striga numele si imi spun ca pot....sunt multi....nu ii vad dar cunosc atat de bine fiecare voce in parte...sunt ei...sunt prietenii mei.Uneori uit sa respir...atunci inetinesc pt 2 secunde...niciodata mai mult...respir...si alerg in continuare.Si asa mi-e bine.
Dar am auzit un fluier si cineva a strigat "stop!"Au anuntat o pauza scurta si obligatorie.Nu se mai alearga.Dar eu nu stiu sa fac altceva.Eu nu stiu sa stau...Cum sa fac asta?Unde sa privesc cat timp stau?Daca o sa imi placa sa stau?Daca nu o sa mai stiu sa alerg?
Sunt speriata...confuza...si putin pierduta....si ma pregatesc sa stau.
Dar am auzit un fluier si cineva a strigat "stop!"Au anuntat o pauza scurta si obligatorie.Nu se mai alearga.Dar eu nu stiu sa fac altceva.Eu nu stiu sa stau...Cum sa fac asta?Unde sa privesc cat timp stau?Daca o sa imi placa sa stau?Daca nu o sa mai stiu sa alerg?
Sunt speriata...confuza...si putin pierduta....si ma pregatesc sa stau.
daca as fi educator....
Daca as fi zidar as renunta la meserie pt ca voi sparge mereu orice zid ar aparea in fata ta.
Daca as fi pilot as fi repede data afara in urma plangerilor in repetate randuri ale oamenilor pe motiv ca nu si destinatia lor e la tine.
Daca as fi psiholog m-as invata despre semnificatia viselor...a celor care se joaca..
Daca as fi manelista ti-as spune ca te iubesc sa moara mama si tu esti viata mea si comoara mea si fara tine nu traiesc si esti lumina ochilor mei si printul meu.
Daca as fi meteorolog ti-as spune ca vremea mea e frumoasa si chiar daca vor mai fi precipitatii provocate de dor si iubire si nori pe cerul meu de fiecare data cand tie nu ti-e bine,eu stiu ca tu o sa imi aduci mereu soarele si ploaia calda.
Daca as fii inventator as creea aparatul care o sa mi te aduca aici de fiecare data cand as invarti manivela.
Daca as fi politist mi-as folosi catusele sa te stiu mereu langa mine.
Daca as fi hot ti-as fura si eu visele.
Daca as fi cersator as cersi atentia ta.
Daca as fi Dumnezeu as face exact la fel....te-as fi creat pe tine...
Dar sunt eu Florin...si tot ce pot face e sa e te iubesc....
Daca as fi pilot as fi repede data afara in urma plangerilor in repetate randuri ale oamenilor pe motiv ca nu si destinatia lor e la tine.
Daca as fi psiholog m-as invata despre semnificatia viselor...a celor care se joaca..
Daca as fi manelista ti-as spune ca te iubesc sa moara mama si tu esti viata mea si comoara mea si fara tine nu traiesc si esti lumina ochilor mei si printul meu.
Daca as fi meteorolog ti-as spune ca vremea mea e frumoasa si chiar daca vor mai fi precipitatii provocate de dor si iubire si nori pe cerul meu de fiecare data cand tie nu ti-e bine,eu stiu ca tu o sa imi aduci mereu soarele si ploaia calda.
Daca as fii inventator as creea aparatul care o sa mi te aduca aici de fiecare data cand as invarti manivela.
Daca as fi politist mi-as folosi catusele sa te stiu mereu langa mine.
Daca as fi hot ti-as fura si eu visele.
Daca as fi cersator as cersi atentia ta.
Daca as fi Dumnezeu as face exact la fel....te-as fi creat pe tine...
Dar sunt eu Florin...si tot ce pot face e sa e te iubesc....
si o sa stau...
La inceput m-ai uimit prin faptul ca esti atat de istet....Apoi am vazut grija pe care i-o porti lui Berti....mai tarziu m-a impresionat dorinta ta de a sti mereu mai mult...si m-a lasat fara cuvinte lupta ta permanenta pentru dreptate.Increderea ta in mine mi-a dat putere sa ma ridic de atatea ori si sa lupt pt ca sa nu te dezamagesc...Ti-am cunoscut dragostea si asta ma face cea mai fericita!Apoi am descoperit orgoliul tau si asta a fost cea mai mare provocare prin care am trecut...si am renuntat la el si esti singurul care a reusit si care reuseste sa faca asta.Intr-un final ti-am cunoscut visele...apoi tu mi le-ai furat pe ale mele...si in timp ce dormeam cu mana ta pe fata mea visele noastre se jucau impreuna...
Acum....acum avem nevoie doar de timp Florin...hai sa ne facem timp sa dormim si sa le lasam sa se joace....Si vino langa mine Florin...pune-mi mana pe fata,lasa-mi balele pe obrazul drept asa cum faci de atatea ori cand ma pupi...si spune-mi doar "Stai mami.."
semnat:daria
M-am speriat cred.Obisnuiam sa intru pe aici doar pentru ca sa-mi descarc sufletul.Si cred ca pt ca sa ma analizez....e mai usor s-o faci daca sentimentele sunt scrise...e mai usor daca le vezi.Aveam multe indoieli si nu m-am mai recunoscut pentru putin timp.Si aveam nevoie sa ma cunosc...aveam nevoie de o definitie de-a mea.Aveam nevoie sa stiu eu daca il iubesc sau nu inainte sa fac ceva.Era un sentiment nou,nu stiam cum sa-i fac fata si nu suport sa nu fiu stapana pe situatie.Si ma simteam atat de vulnerabila!Si nu mai eram eu.....Din greseala mi-am facut sentimentele putin publice....asta m-a speriat...nici eu nu mi le aceptasem...nici eu nu eram mereu constienta de ele,mai ales daca ele exista pt ca nu erau constante...nu mi le-am recunoscut mie...Gandul ca niste straini ma vad asa....ca oricine ma vede asa...descoperita de orgoliu...fara masca protectoare...fara ca macar eu sa stiu daca asta vreau,m-a speriat si m-a facut sa fug.Mi-a fost rusine ca am fost asemeni lui Petru doar ca eu m-am lepadat de mai mult de trei ori..am fost dezamagita ca nu am stiut sa fiu mandra pt faptul ca sunt una din cei care nu renunta la lupta atunci cand e vorba de iubire...si totusi am incetat sa imi mai dau vreo haina jos din cele putine cu care am mai ramas imbracata...si am tras de ele incercand sa imi acopar trupul ramas descoperit.Apoi am acceptat ca asta sunt acum:o fata indragostita si dispusa sa lupte-chiar daca pasiv pentru asta.Mi-a fost frig iar si mi-am luat o geaca groasa ce mi-a tinut de cald o vreme.Si mi-am dat seama ca doar fug de realitate...doar neg....zece mii de alte chestii luate peste o geaca nu imi ascund trupul ramas partial gol atunci cand sunt nevoita sa imi spal geaca plina de fum si praf.Odata date jos de pe geaca,raman nefolositoare...iar geaca e curata acum si nu mai are praf pt electrizare.Si m-am acceptat goala.Dar uneori trebuie sa infrunti realitatea....sa nu le pui problemelor fundite rosii,rochite pt iesiri in club si poze si clipe petrecute cu copii....pentru ca treptat le va distruge si pe acestea.Si sunt distruse in momentul in care ai hotarat cum vrei sa fii:poti deveni total indiferent si sa faci multe persoane sa sufere...sau poti sa ramai tu....si sa mergi mai departe.....si sa fii mai bun pentru ca acum stii ca doare..si nu vei mai face pe nimeni sa simta durerea...acum stii cum doare.E nevoie uneori de un pumn pentru a te trezi la realitate....doare si asta dar trece....Si iti dai seama ca sunt atatea magazine!Si iti cumperi alte haine....si iti invelesti orgoliul cu un maieu alb si uneori il tii acolo acoperit pentru a nu murdari apoi maieul daca-ti scoti orgoliul in praf.
Si daca te mai intrebi daca acum negi realitatea....daca asta e doar o funda mare ...iti verifici dulapul si vei stii....
De acoperit intreg trupul n-am nevoie...a venit primavara...imi las manusile....sosetele...imi iau pantaloni scurti...tricou....si imi arat cu mandrie si fara sa imi doresc sa le acopar nici macar cu baton corector vanataile si zgarieturile de pe blog.Scriu in continuare pe blog pentru a-mi pune ordine in ganduri si daca din greseala ai dat peste blog si i-ai vazut vanataile...ei bine afla ca imi place alpinismul si spelogia si de acolo ma aleg cu ele....iar celelalte....ei bine cred in iubire si nu mi-e frica sa o spun tare sau sa o scriu si sa ma si semnez:daria -un copil care iubeste:)
Si daca te mai intrebi daca acum negi realitatea....daca asta e doar o funda mare ...iti verifici dulapul si vei stii....
De acoperit intreg trupul n-am nevoie...a venit primavara...imi las manusile....sosetele...imi iau pantaloni scurti...tricou....si imi arat cu mandrie si fara sa imi doresc sa le acopar nici macar cu baton corector vanataile si zgarieturile de pe blog.Scriu in continuare pe blog pentru a-mi pune ordine in ganduri si daca din greseala ai dat peste blog si i-ai vazut vanataile...ei bine afla ca imi place alpinismul si spelogia si de acolo ma aleg cu ele....iar celelalte....ei bine cred in iubire si nu mi-e frica sa o spun tare sau sa o scriu si sa ma si semnez:daria -un copil care iubeste:)
B3!
Imi place sa cred ca sunt un om liber!Imi place sa fac ce vreau,ce simt si ce imi place atata timp cat nu fac rau celorlalti.Vreau sa aleg cu inima pt ca stiu ca atunci nu-mi voi regreta niciodata alegerea facuta.
Asa ca aleg cu inima si cu siguranta nu cu capul cand aleg sa nu-mi dau licenta anul asta.Dar simt ca fac bine.Nu sunt pregatita...am nevoie de putin timp.....am nevoie sa imi mai petrec putin timp cu copiii..am nevoie de o vacanta cu Cristina(mai asteapta-ma putin dragostea mea....o sa vin sa te iau)....am nevoie de timp sa imi termin scoala...sa iau examenul si sa imi iau motor...timp de petrecut cu prietenii...cu toti cei pe care ii tot aman din cauza lipsei de timp....mult teatru...multe concerte....povesti cu prietenele despre nimic....club a de 2 ori pe saptamana si cunoscut atata lume faina acolo si sa ramanem "prieteni de club":)...timp de citit tot ce n-am apucat...de petrecut cu familia...de filme...de 1Mai la mare...de tabara mea....de ales masterul...de hotarat o tara in care sa merg pentru evs....de plimbat aiurea prin bucuresti si apoi la prieteni in timisoara,cluj,in sibiu si bineinteles sighisoara.....si......transfagarasan!...timp pt gatit...si lenevit cate o zi intreaga la soare...timp pt gandit la caii verzi de pe pereti...timp sa imi permit sa pierd tramvaiul..timp sa ma joc cu zmeul..timp pt visat...timp pentru mine....
Nu...nu e un nou inceput...nu e o schimbare...nu e o pauza....e doar timp pentru a face tot ce simt.
Acum simt ca nu am chef de invatat pentru partial....este timp....il las pt saptamana viitoare....acum fac o baie,si ma rasfat ca orice gagica cu geluri si creme...si cu "la vie en rose" cu pizza si praji...si ma bucur ca viata mea nu e roz....viata mea cunoaste negru,gri...albul il stie...si cunoaste atat de bine verdele...albastru...viata mea e colorata!
ma iubeste..nu ma iubeste...ma iubeste...dar eu il iubesc?
Se trezeste intr-o zi ca nu se mai recunoaste.Cand a devenit asa?De cand face ea asa?Cine este?Si analizeaza,recapituleaza,constata,calculeaza...se intreaba... raspunde...se minte...se convinge...recunoaste...constientizeaza...priveste oglinda..
Este fata aia "puternica" si mereu fericita sau doar una dezamagita si orgolioasa si nefericita?Este fata misterioasa dar tradata de ochi si zambet.... invulnerabila datorita zidului de prieteni ridicat in juru-i....nebuna si gata sa te innebuneasca....care se joaca cu tine pana te doare pentru ca apoi sa iti puna prieteneste si copilareste patlagea peste taietura....stie ca nu iti trece si nu te va ajuta dar nici asa nu te lasa...Si nu te poti supara pe ea chiar daca ea te taie....doar iti pune mereu patlagea...plus ca si sufla ca sa treaca durerea.
Este fata care pune totul pe primul loc numai pe ei ii lasa asa....si o face asa politicos....incat esti fraier si iar o suni.Stii ca atunci cand va fi el...nimic nu va mai conta...si nu vor mai exista locuri in viata ei....si ea stie asta....si te gandesti ca poate esti el.Dar ea e doar politicoasa...e doar draguta cu tine.Ia zi:fata ta...ea....ea e draguta cu tine?Asa ti-ai imaginat-o tu pe ea?Draguta?Dar ea stie asta....si ea stie ca nu sunt ei....Si asta o face oarecum indiferenta si asta iti da atata neliniste.Cum e sa ai ceva ce nu poti avea?Si asta e o invitatie la lupta pentru tine.Doamne ce gust or avea prajiturile daca mama te-ar lasa sa mananci la fiecare masa?Ce satisfactie ar avea examenul luat daca te-a vazut profu' cand copiai?Ce farmec ar avea alpinismul fara coarda daca nu ar fi periculos?Ce farmec ar avea sexul pe banca in parc daca nu ar fi interzis? Si speri sa fii tu cel ce o face din zeita o pamanteanca....cel ce face imposibilul floare la ureche.Vrei sa fii tu cel ce o scoate din lumea ei si sa intri tu acolo unde a lasat ea locul liber.Cam asta ar fi o optiune....sau a fost.Cealalta ar fi supa la fiecare masa...invatat mereu la timp si niciodata copiat,soptit...alpinism cu coarda pe un panou inconjurat de saltele si sex de 2 ori pe saptamana dupa ce copiii dorm si dupa ce se termina filmul...si cu lumina stinsa bineinteles.Sau o persoana atat de indragostita incat nu mai vede altceva.Vorbeste doar despre asta...viseaza...isi face blog sa isi mai verse durerea ca doar orgoliul e mare... Si incepe sa se gandeasca daca nu a gresit...daca nu a pierdut...daca era el...era el...si acum?Ce sa faca daca abia acum si-a dat seama?Sa lupte?Dar totusi nu poate sa fie el...pentru ca el o va iubi doar pe ea...prima..si ultima...si o va asculta pe ea...lupta pentru ea..si va face orice pentru ca ea sa zambeasca...dar o va face sa si planga....Plus ca nici nu ii intelege muzica.Si nici un cal alb nu avea...Deci nu era el...nu are cum.Gata...i-a trecut...nici nu stiu ce a fost...dar nu cred ca iubire.Poate indragosteala de adolescenta intarziata.E vindecata.Si rade...si se vede cu cineva...si altcineva...Dar imi place ca are muzica lui.Si stie ce consecinte poate avea faptul ca e singura...si ce:e catel sa asculte tot ce ii trece ei prin minte?Ea vrea personalitate....Lacrimile....ar trebui apreciate..semn de iubire.Daca vei iubi vei plange.Si nu cred ca el va fi unul de la tara sau ca va lua lectii de calarit...asa ca va fi pe un motor si in nici un caz alb.Asa ca poate e el.....
Deci e el....Doamne e el....Cum se uita la ea si o vedea pe ea si atat....cum se bucura cand ii mai arata si ea putina iubire...cum a condus ca nebunul la 1 noaptea sa vina sa o vada si sa ii explice...cate drumuri pana la Bucuresti...si cati prieteni de sex masculin iubareti de suportat....si mancat soia si renuntat la tunsul de tot si la vopsit blond...si marea...si luna plina....si primul te iubesc...si nebunia lor...si dorinta unuia pt celalalt...si tachinaile...si cum a stat cu ea si a schimbat scutece pt ca ea nu suporta mirosul...si a renuntat cateva zile la fotbal tot pt a sta putin cu ea si sa-si foloseasca muschii la maturat si dat cu mopul in locul ei....si povestit baietilor despre ea....si nervos pe alt el chiar daca ea nu mai e a lui...si prima persoana pt el cand se intoarce acasa chiar daca ea nu mai e a lui... si pupat prin ploi...si iubit prin toti porii...si visat...si adorat... si se apuca pana si de scris sms-uri...si de filme cu ea...si mandru de ea...si cea mai scumpa pt el...si rabdare....si totul dispare in jur cand se intalnesc...si cativa fluturi cobor din capusorul ei in stomacul lui...si sorbit din priviri...si provocari...si dor...si apoi durere...durere necesara pentru a creste iubirea...si pentru apreciere...si pentru o poveste captivanta si pentru a face parte din cele de iubire...si orgoliu..si refulare...si cateva nevoi ramase nesatisfacute...si alte experiente pentru a se desavarsi...pentru a creste...pentru a fi gata....gata....doar pentru ea?Deci e EL....
Dar daca e doar o obsesie?Eh...nu obsesie dar pur si simplu o treaba neterminata,o afacere neincheiata?Nu are cum sa fie el....
EL nu ar sta acum asa....ar lupta...ar aprecia orgoliul ei la care a renuntat putin pentru el....Si nu ar rani-o.Ar asculta-o....ar intelege ca ii e greu,ar lua-o in brate si ar tine-o asa....S-ar intoarce...ea l-ar face prost...ar incepe sa vorbeasca in continuu pentru ca i-ar fi frica de momentul in care ar tacea...iar el ar rade si ar saruta-o...si ea ar ameti si i-ar simti fiorii in varful degetelor.... si nu ar avea de ce sa ii spuna ca este puternica...ar fi slaba si lipsita de aparare pt ca el sa o poata face in locul ei.Dar il viseaza...Si nu are inca motor dar..Dar daca e el...el trebuie sa doarma cu ea in brate...Si trebuie sa ii lase povestea sa se transorme in basm si sa nu se opuna destinului ei nebun caruia nici un tren nu ii face fata....
Dar are nevoie de 2 barbati in viata ei.El e primul.E cel cu care se certa cand avea vreo 8 ani pe teren pt ca ea voia sa joace basket cu gasca ei iar el fotbal cu baietii lui...apoi au fost in aceeasi clasa la liceu...erau mari acum....tachinarile nu au incetat dar acum a intervenit si atractia insa neconstientizata.Si erau speciali unul pentru altul si apoi au inceput sa constientizeze.Era multa chimie consumata doar cu cateva incercari,priviri,o imbratisare si un pupic rapid si timid pe buze platit cu 5 minute de liniste si facut fata tacand la cuvintele menite sa-l faca sa isi piarda premiul.Si-au amintit de asta cand povesteau intr-o vara dupa primul an de facultate si nu au facut-o doar din povesti....Tot din joc,din tachinari si provocare insa mai ales din dorinta si chimie s-a nascut si ceea ce ea a numit-o "practica" si pe el "copil prost" pana a acceptat si i-a spus relatie si iubit.Dar cand practica s-a transformat in relatie....copilul prost in iubit...si in vreme ce primele "te iubesc" erau rostite mai tare...mai incet...mai "si eu"....in vremea asta se si termina totul."Pur si simplu...." Fara ca ceva sa se intample...fara ca ei sa isi doreasca asta sau sa o simta....Pentru ca povestile de iubire sunt intense....se termina pentru a putea sa le apreciem....pentru a fi speciale..sa nu riste banalitatea..obisnuinta,gelozia sau cearta....au fost doar ei doi si s-au bucurat de fiecare clipa petrecuta impreuna.....si in felul lor nebun si prostesc s-au iubit....erau din nou doi copii pe teren...au jucat o perioada volei...apoi ea a vrut basket iar si el fotbal....O perioada ea a vrut iar volei..sau asa a crezut ca vrea...au suferit ca le-a lipsit mingea si pentru cateva clipe au fost tentati sa renunte la basket si fotbal....stiau insa ca in volei nu exista fault si nu vor rezista asa prea mult....au nevoie de fault....asa ca ea isi asteapta al doilea barbat,va juca basket cu ea si ii va pasa mingea pentru a da cos....Iar el o va sustine...o va face din tribune alaturi de cea care si-a facut practica departe de el si care sper din suflet sa nu fie portar atunci cand vor avea meci.
Si vor iesi cu totii la bere dupa meci si vor juca remi seara si copiii lor vor fi prieteni si ea ii va privi doar amuzata cand ii vede cum se cearta pe teren si cum fata ei il face prost pe baiatul lui.
Este fata aia "puternica" si mereu fericita sau doar una dezamagita si orgolioasa si nefericita?Este fata misterioasa dar tradata de ochi si zambet.... invulnerabila datorita zidului de prieteni ridicat in juru-i....nebuna si gata sa te innebuneasca....care se joaca cu tine pana te doare pentru ca apoi sa iti puna prieteneste si copilareste patlagea peste taietura....stie ca nu iti trece si nu te va ajuta dar nici asa nu te lasa...Si nu te poti supara pe ea chiar daca ea te taie....doar iti pune mereu patlagea...plus ca si sufla ca sa treaca durerea.
Este fata care pune totul pe primul loc numai pe ei ii lasa asa....si o face asa politicos....incat esti fraier si iar o suni.Stii ca atunci cand va fi el...nimic nu va mai conta...si nu vor mai exista locuri in viata ei....si ea stie asta....si te gandesti ca poate esti el.Dar ea e doar politicoasa...e doar draguta cu tine.Ia zi:fata ta...ea....ea e draguta cu tine?Asa ti-ai imaginat-o tu pe ea?Draguta?Dar ea stie asta....si ea stie ca nu sunt ei....Si asta o face oarecum indiferenta si asta iti da atata neliniste.Cum e sa ai ceva ce nu poti avea?Si asta e o invitatie la lupta pentru tine.Doamne ce gust or avea prajiturile daca mama te-ar lasa sa mananci la fiecare masa?Ce satisfactie ar avea examenul luat daca te-a vazut profu' cand copiai?Ce farmec ar avea alpinismul fara coarda daca nu ar fi periculos?Ce farmec ar avea sexul pe banca in parc daca nu ar fi interzis? Si speri sa fii tu cel ce o face din zeita o pamanteanca....cel ce face imposibilul floare la ureche.Vrei sa fii tu cel ce o scoate din lumea ei si sa intri tu acolo unde a lasat ea locul liber.Cam asta ar fi o optiune....sau a fost.Cealalta ar fi supa la fiecare masa...invatat mereu la timp si niciodata copiat,soptit...alpinism cu coarda pe un panou inconjurat de saltele si sex de 2 ori pe saptamana dupa ce copiii dorm si dupa ce se termina filmul...si cu lumina stinsa bineinteles.Sau o persoana atat de indragostita incat nu mai vede altceva.Vorbeste doar despre asta...viseaza...isi face blog sa isi mai verse durerea ca doar orgoliul e mare... Si incepe sa se gandeasca daca nu a gresit...daca nu a pierdut...daca era el...era el...si acum?Ce sa faca daca abia acum si-a dat seama?Sa lupte?Dar totusi nu poate sa fie el...pentru ca el o va iubi doar pe ea...prima..si ultima...si o va asculta pe ea...lupta pentru ea..si va face orice pentru ca ea sa zambeasca...dar o va face sa si planga....Plus ca nici nu ii intelege muzica.Si nici un cal alb nu avea...Deci nu era el...nu are cum.Gata...i-a trecut...nici nu stiu ce a fost...dar nu cred ca iubire.Poate indragosteala de adolescenta intarziata.E vindecata.Si rade...si se vede cu cineva...si altcineva...Dar imi place ca are muzica lui.Si stie ce consecinte poate avea faptul ca e singura...si ce:e catel sa asculte tot ce ii trece ei prin minte?Ea vrea personalitate....Lacrimile....ar trebui apreciate..semn de iubire.Daca vei iubi vei plange.Si nu cred ca el va fi unul de la tara sau ca va lua lectii de calarit...asa ca va fi pe un motor si in nici un caz alb.Asa ca poate e el.....
Deci e el....Doamne e el....Cum se uita la ea si o vedea pe ea si atat....cum se bucura cand ii mai arata si ea putina iubire...cum a condus ca nebunul la 1 noaptea sa vina sa o vada si sa ii explice...cate drumuri pana la Bucuresti...si cati prieteni de sex masculin iubareti de suportat....si mancat soia si renuntat la tunsul de tot si la vopsit blond...si marea...si luna plina....si primul te iubesc...si nebunia lor...si dorinta unuia pt celalalt...si tachinaile...si cum a stat cu ea si a schimbat scutece pt ca ea nu suporta mirosul...si a renuntat cateva zile la fotbal tot pt a sta putin cu ea si sa-si foloseasca muschii la maturat si dat cu mopul in locul ei....si povestit baietilor despre ea....si nervos pe alt el chiar daca ea nu mai e a lui...si prima persoana pt el cand se intoarce acasa chiar daca ea nu mai e a lui... si pupat prin ploi...si iubit prin toti porii...si visat...si adorat... si se apuca pana si de scris sms-uri...si de filme cu ea...si mandru de ea...si cea mai scumpa pt el...si rabdare....si totul dispare in jur cand se intalnesc...si cativa fluturi cobor din capusorul ei in stomacul lui...si sorbit din priviri...si provocari...si dor...si apoi durere...durere necesara pentru a creste iubirea...si pentru apreciere...si pentru o poveste captivanta si pentru a face parte din cele de iubire...si orgoliu..si refulare...si cateva nevoi ramase nesatisfacute...si alte experiente pentru a se desavarsi...pentru a creste...pentru a fi gata....gata....doar pentru ea?Deci e EL....
Dar daca e doar o obsesie?Eh...nu obsesie dar pur si simplu o treaba neterminata,o afacere neincheiata?Nu are cum sa fie el....
EL nu ar sta acum asa....ar lupta...ar aprecia orgoliul ei la care a renuntat putin pentru el....Si nu ar rani-o.Ar asculta-o....ar intelege ca ii e greu,ar lua-o in brate si ar tine-o asa....S-ar intoarce...ea l-ar face prost...ar incepe sa vorbeasca in continuu pentru ca i-ar fi frica de momentul in care ar tacea...iar el ar rade si ar saruta-o...si ea ar ameti si i-ar simti fiorii in varful degetelor.... si nu ar avea de ce sa ii spuna ca este puternica...ar fi slaba si lipsita de aparare pt ca el sa o poata face in locul ei.Dar il viseaza...Si nu are inca motor dar..Dar daca e el...el trebuie sa doarma cu ea in brate...Si trebuie sa ii lase povestea sa se transorme in basm si sa nu se opuna destinului ei nebun caruia nici un tren nu ii face fata....
Dar are nevoie de 2 barbati in viata ei.El e primul.E cel cu care se certa cand avea vreo 8 ani pe teren pt ca ea voia sa joace basket cu gasca ei iar el fotbal cu baietii lui...apoi au fost in aceeasi clasa la liceu...erau mari acum....tachinarile nu au incetat dar acum a intervenit si atractia insa neconstientizata.Si erau speciali unul pentru altul si apoi au inceput sa constientizeze.Era multa chimie consumata doar cu cateva incercari,priviri,o imbratisare si un pupic rapid si timid pe buze platit cu 5 minute de liniste si facut fata tacand la cuvintele menite sa-l faca sa isi piarda premiul.Si-au amintit de asta cand povesteau intr-o vara dupa primul an de facultate si nu au facut-o doar din povesti....Tot din joc,din tachinari si provocare insa mai ales din dorinta si chimie s-a nascut si ceea ce ea a numit-o "practica" si pe el "copil prost" pana a acceptat si i-a spus relatie si iubit.Dar cand practica s-a transformat in relatie....copilul prost in iubit...si in vreme ce primele "te iubesc" erau rostite mai tare...mai incet...mai "si eu"....in vremea asta se si termina totul."Pur si simplu...." Fara ca ceva sa se intample...fara ca ei sa isi doreasca asta sau sa o simta....Pentru ca povestile de iubire sunt intense....se termina pentru a putea sa le apreciem....pentru a fi speciale..sa nu riste banalitatea..obisnuinta,gelozia sau cearta....au fost doar ei doi si s-au bucurat de fiecare clipa petrecuta impreuna.....si in felul lor nebun si prostesc s-au iubit....erau din nou doi copii pe teren...au jucat o perioada volei...apoi ea a vrut basket iar si el fotbal....O perioada ea a vrut iar volei..sau asa a crezut ca vrea...au suferit ca le-a lipsit mingea si pentru cateva clipe au fost tentati sa renunte la basket si fotbal....stiau insa ca in volei nu exista fault si nu vor rezista asa prea mult....au nevoie de fault....asa ca ea isi asteapta al doilea barbat,va juca basket cu ea si ii va pasa mingea pentru a da cos....Iar el o va sustine...o va face din tribune alaturi de cea care si-a facut practica departe de el si care sper din suflet sa nu fie portar atunci cand vor avea meci.
Si vor iesi cu totii la bere dupa meci si vor juca remi seara si copiii lor vor fi prieteni si ea ii va privi doar amuzata cand ii vede cum se cearta pe teren si cum fata ei il face prost pe baiatul lui.
declaratii de "izbire"
Antonio:-Mami...ne uitam si noi la televizor??
Eu:-Antonio dar e deja foarte tarziu...voi trebuia sa dormiti de 2 ore.Ne uitam maine puiu.
Florin:-Eu nu vreau la televizor.Eu vreau sa stau cu tine.Tu esti televizorul meu.
Eu:-Va iubesc mult.....asa de mult cum va iubiti si voi desertul.
Florin:-Dar eu nu iubesc desertul....eu pe tine te iubesc.
-Florin nu mai plange,o sa ti-l dea si tie iar dupa ce mai face cateva poze.E doar un aparat...
-Da dar e al tau...
-Florin si conteaza asa mult ca el face mai multe poze?
-Dar e al tau.
-Dar e mai important decat mine aparatul?Eu sunt aici...
-Dar e al tau.
Eu:-Antonio dar e deja foarte tarziu...voi trebuia sa dormiti de 2 ore.Ne uitam maine puiu.
Florin:-Eu nu vreau la televizor.Eu vreau sa stau cu tine.Tu esti televizorul meu.
Eu:-Va iubesc mult.....asa de mult cum va iubiti si voi desertul.
Florin:-Dar eu nu iubesc desertul....eu pe tine te iubesc.
-Florin nu mai plange,o sa ti-l dea si tie iar dupa ce mai face cateva poze.E doar un aparat...
-Da dar e al tau...
-Florin si conteaza asa mult ca el face mai multe poze?
-Dar e al tau.
-Dar e mai important decat mine aparatul?Eu sunt aici...
-Dar e al tau.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
