De 2 zile ma uit la romance. De buna voie si nesilita de nimeni.
Mai grav e ca ma mai apuca si plansul si rasul uitandu-ma. Bine, nu in acelasi timp. Adica..e de bine...pentru film. Sunt obisnuita cu exteriorizari din astea dubioase ca deh...ma uit numai la drame si animatii....dar totusi...romance?
Printre altele am vazut "He's Just Not That Into You". De 2 ori.
Iar partea cu Alex cand merge la Gigi acasa....de vreo 15.
Nici la "The Shawshank Redemption" nu m-am uitat atat.
De vina pentru acele multe vizionari ale mariei sale nu se datoreaza scenariului, actorilor sau chestii de genul. Si incercand sa imi explic si eu de ce am facut asta, am realizat ca ceea ce mi-a oferit filmul a fost speranta. Speranta si puterea de a crede mai departe intr-un final fericit, intr-un el, indiferent prin cata durere ai trecut sau de cate ori ai avut inima franta. Chiar daca eu il am pe el. Iti intareste credinta.
Si ma intreb: oare nu suntem in adancul nostru cu toate putin (sau mai mult) din Gigi? Nu am asteptat oare toate, de la blonda la bruneta si de la miniona la 1.80 sa sune telefonul si il tineam in preajma noastra chiar daca mergeam la baie? Nu ne-am facut frumoase pentru a iesi cu tipi de 2 lei(asta am aflat mai tarziu)pentru ca ne cautam printul? Nu am cautat pretexte tampite pentru a-l face pe el sa faca primul pas pentru ca e prea complicat pentru a spune pur si simplu ce vrem? Nu am facut apoi sa para simplu si ne-am luat inima in dinti incercand sa spunem ce vrem dar am cautat iar pretexte jalnice? Nu ne-am gasit explicatii pe care le-am si crezut in caz ca ceva nu a fost ok?
Gigi pare o fata prostuta, fara orgoliu sau mandrie si mereu indragostita.
Dar e in noi toate. Pentru ca de fapt Gigi e o bucata din noi, dar sincera.
Oricat de mult o negam, oricat de adanc o ascundem si oricat de inabordabile, greu de cucerit si lady "eu nu sun niciodata" suntem..... acolo in noi...poate in inima...e o bucata din Gigi.
E o bucata care spera. Spera la un final fericit, la un el.
E bucata care crede si viseaza, care simte, se implica si incearca.
E bucata care nu renunta. La dragoste.

Si uite-ma pe mine incercand sa o descopar pe Gigi din mine prin postul asta.... si uite-ma cum o neg inca de la inceput avertizand ca m-am uitat....dar vaaaiii....am mai si plans la o romance.
Dar stii ce?
Ceva mi-a placut la filmul asta.
Si cred ca o sa ma mai uit de 15 ori la faza in care Alex se ridica pe varfuri si spune:"I can do that stuff too."
Cause I "never,ever gave up hope".

Niciun comentariu: