anul asta, noiembrie nu-mi fu usor. trecutu-mi-a cu multe sentimente de toate felurile prima parte a lunii. sunt inca putin ravasita si parca strig la cei din jur si le cert pornirile. de fapt, pe mine ma cert prin ei. prin el.
incerc sa-mi tin radacina infipta. uneori e greu. vanul bate cu putere, pamantul e scormonit. sunt totusi infipta si-mi sug seva cu aceeasi obisnuita si monotona traditie. flori in copac in noiembrie nu sunt.
asa mi-e inima amu. incarcata si grea.
prea multa iubire primesc si nu stiu sa o gestionez. izvoarele sunt prea multe si asta ma sperie.
sufletul in schimb mi-e pregatit de sarbatoare. de care, nu stiu exact. c-o fi absolvirea, o fi 25 pe 25, craciunul.
azi am fost cu fetele la biserica. cea sus, pe deal, din lemn si micuta. o carare prin padure, plina de banci si felinare este drumul spre biserica. cu aer rece si frunze multe pe jos. lumini o mie dinspre oras si o priveliste de iarna cu praga cea cocheta.
pe drum, inapoi, am cantat colinde. ne-am pozat, apoi le-am impodobit fetelor urechile inghetate cu cercei made by me sa fie frumoase la examenele ce urmeaza. unele au maine, altele poimaine. eu a treia zi. dupa scripturi.:)
anul asta sunt departe de toata lumea de ziua mea. voi fi cu fetele la festivitatea de absolvire. familia mi-e in tara, eu mi-s in alta. dar daca ar fi sa aleg pe altcineva, in afara de familie, cu care sa imi petrec anul asta ziua, tot pe ele le-as alege. am petrecut in ultimul an si jumatate momente cu ele ce au sa-mi fie toata viata motive de bucurie. corect imi pare sa petrec cu ele, cu cele ce mi-au fost alaturi in procesul acesta frumos la care am luat parte. doamne ca tare dragi imi sunt! doamne ca tare o sa-mi lipseasca!
aici, orasul a intrat deja in perioada craciunului. de mult chiar. tare ne mai grabim noi oamenii sa traim! anul asta, imi petrec craciunul acasa, cu andra cu tot. de 3 ani n-am mai fost toti la masa. vom fi amandoua cu ai nostri scumpi sortiti si cu familiile lor cu tot. mama si tata in primul rand, care gandesc deja meniul, decorurile, pregatesc casa si pe ei. pe bunica alaturi si va fi perfect!
cam astea sunt sarbatorile pentru care ma pregatesc. in trecut, mai era una, dar anul acesta invitatia mi s-a ratacit, iar eu oricum sunt departe si examene programate am in acea zi. cu regret o spun, dar resemnata.
sa ne fie bine! sa traim si sa ne bucuram de un alt sweet november! ca la anu, cine stie ce'om mai face.
incerc sa-mi tin radacina infipta. uneori e greu. vanul bate cu putere, pamantul e scormonit. sunt totusi infipta si-mi sug seva cu aceeasi obisnuita si monotona traditie. flori in copac in noiembrie nu sunt.
asa mi-e inima amu. incarcata si grea.
prea multa iubire primesc si nu stiu sa o gestionez. izvoarele sunt prea multe si asta ma sperie.
sufletul in schimb mi-e pregatit de sarbatoare. de care, nu stiu exact. c-o fi absolvirea, o fi 25 pe 25, craciunul.
azi am fost cu fetele la biserica. cea sus, pe deal, din lemn si micuta. o carare prin padure, plina de banci si felinare este drumul spre biserica. cu aer rece si frunze multe pe jos. lumini o mie dinspre oras si o priveliste de iarna cu praga cea cocheta.
pe drum, inapoi, am cantat colinde. ne-am pozat, apoi le-am impodobit fetelor urechile inghetate cu cercei made by me sa fie frumoase la examenele ce urmeaza. unele au maine, altele poimaine. eu a treia zi. dupa scripturi.:)
anul asta sunt departe de toata lumea de ziua mea. voi fi cu fetele la festivitatea de absolvire. familia mi-e in tara, eu mi-s in alta. dar daca ar fi sa aleg pe altcineva, in afara de familie, cu care sa imi petrec anul asta ziua, tot pe ele le-as alege. am petrecut in ultimul an si jumatate momente cu ele ce au sa-mi fie toata viata motive de bucurie. corect imi pare sa petrec cu ele, cu cele ce mi-au fost alaturi in procesul acesta frumos la care am luat parte. doamne ca tare dragi imi sunt! doamne ca tare o sa-mi lipseasca!
aici, orasul a intrat deja in perioada craciunului. de mult chiar. tare ne mai grabim noi oamenii sa traim! anul asta, imi petrec craciunul acasa, cu andra cu tot. de 3 ani n-am mai fost toti la masa. vom fi amandoua cu ai nostri scumpi sortiti si cu familiile lor cu tot. mama si tata in primul rand, care gandesc deja meniul, decorurile, pregatesc casa si pe ei. pe bunica alaturi si va fi perfect!
cam astea sunt sarbatorile pentru care ma pregatesc. in trecut, mai era una, dar anul acesta invitatia mi s-a ratacit, iar eu oricum sunt departe si examene programate am in acea zi. cu regret o spun, dar resemnata.
sa ne fie bine! sa traim si sa ne bucuram de un alt sweet november! ca la anu, cine stie ce'om mai face.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu