Imi tin blogul destul de bine ascuns. Nu suflu un cuvant legat de el, nu vorbesc despre asta cu prietenii. Este intr-adevar o faza de genul ala ca daca iti spun despre asta va trebui sa te omor apoi.Caci aici imi pun sufletul pe tava, aici imi povestesc si analizez visele, aici imi citesc realitatea, imi creez basmul. Si recunosc, inca mi-e frica. Inca nu pot sa-i las pe ceilalti sa imi cotrobaie inima prin toate sertarasele. Caci daca ar face-o m-as simti ca un actor ce trebuie sa o joace pe Marion in "Requiem for a dream" sau pe ea din "Anticrist". Si daca pentru unii actori e o mare provocare, eu m-as afla aproape de zona de panica.
Pe tine te las. Pentru ca tu esti sufletul meu pereche de acelasi sex, tu esti alter ego:) Si sa stii ca blogul nu e doar un jurnal pentru mine, nu e apa oxigenata pentru rani. E felul meu de a-ti vorbi cand nu sunt cu tine. Telepatia are tarife cam mari asa ca mai putem folosi alternativ si bloguitul. Hai, stiu ca suntem in aceeasi retea!
E felul meu de a-ti povesti ce e nou in viata mea cand nu ne vedem o zi:)
Stii...si eu iti citesc jurnalul tau des si stiu cum mai esti. Il citesc si pentru ca imi place ce scrii.
Las acum bloguitul, ti-am spus ce voiam sa stii.Planul meu tarifar in reteaua telepatiei are reduceri seara asa ca hai sa mai functionam si cu telepatie.
Inca stim, asa-i?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu