Mi-am rasfoit pentru cateva minute blogul...
Am trecut peste anumite etape asa ca am simtit nevoia sa salvez ca postari nefinalizate unele ce erau deja postate. Poate pentru ca nu simt sa ma reprezinte desi eram eu in diferite momente. M-am acceptat dar nu m-am aprobat... nu mi se potrivea rolul de femeie de genul "love was never her friend". Asa ca am schimbat asta cu un sigur click caci am avut puterea de a hotara daca intru sau nu in iubire..
si am decis.
Ideea insa era alta...m-am amuzat in legatura cu entuziasmul meu legat de orice. Fara urma de scepticism, fara a vedea putin gri intr-o lume roz. Imi constientizam lipsa gri-ului in acel moment si ziceam: "la naiba cu oamenii mari care cred copii naivi pe cei ce vad partea buna a vietii, ce refuza sa isi intristeze viata cu stirile de la ora 5."
Ma regasesc la fel de visatoare, la fel de optimista si increzatoare si la fel de absenta de la stirile de la ora 5. Dar undeva, pe drum, o schimbare s-a produs.
S-au intamplat prea multe pentru a sti carui eveniment sa-i atribui gramele de maturitate adaugate copilariei mele. Un lucru insa din toate astea imi atrage atentia: s-a intamplat sa incep si sa iubesc. Si ma intreb: cand iubesti.... nu ar trebui sa fii mai visator, mai cu capul in nori si mai aiurit? Caci asupra mea iubirea a avut efecte adverse pare-se.
Pe de alta parte...nebunia indragostelii mi-am consumat-o in 2 luni..la inceput. Am facut atatea alegeri nebune dar din inima caci ma gandesc ca mi-am consumat atunci intreaga zapaceala atribuita iubirii.
Cert e ca intr-o relatie exista transfer...proiectii...
Am facut un schimb: eu i-am dat lui din copilaria si nebunia mea si i-am preluat din scepticism, din picioarele lui infipte bine in pamant si poate putin din rautate.
Nu rautate in sensul rau..stii...rautate necesara...dar rautate.
Ma intreb cat de avantajos e schimbul, cat de cinstit e negotul pentru oricare dintre noi.
Mi-am regasit puerilismul ( constienta de semnificatia sa dpdv medical) in Laura... protagonista din piesa "Hotelul dintre lumi". Atunci m-am putut analiza obiectiv si rece si mi-am dat seama ca s-au dus zilele alea.
M-am adaptat cred...cui..nu stiu cu siguranta...vietii...ideii de bine si rau...
Caci "Flower Power, Make love not war, Freedom beauty and love".. imi mai suna inca in urechea stanga...dar exista transfer in relatie si in materie de muzica si fara sa vreau din dreapta aud "din viata scapa cine poate".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu